Cât rezistă dinții și implanturile? Află cat ma tin implanturile în contextul inflamației, diabetului, alimentației, parodontitei și obiceiurilor zilnice, și cum influențează sănătatea orală.
Dinții tăi ar trebui să reziste toată viața.
Totuși, vedem oameni de 40 sau 50 de ani care au pierdut deja mai mulți dinți și oameni trecuți de 70 de ani care încă își păstrează o mare parte din dantura naturală.
Totuși, de ce cat ma tin implanturile?
Vârsta nu explică singură această diferență.
Contează genetica, dar contează foarte mult și ceea ce se întâmplă în fiecare zi: placa bacteriană, sănătatea gingiilor, alimentația, fumatul, glicemia, somnul, stresul, controalele stomatologice și felul în care ai grijă de tratamentele deja realizate.
De aceea, întrebarea „Cât mă țin dinții?” nu are un răspuns exprimat simplu în ani.
Întrebarea mai bună este:
„Ce pot face pentru a-mi păstra dinții sănătoși cât mai mult timp?”
Acest ghid îți explică exact asta.
Cuprins
- Cât ar trebui să reziste dinții naturali?
- De ce își pierd oamenii dinții?
- Inflamația și sănătatea gingiilor
- Legătura dintre sănătatea orală și sănătatea generală
- Diabetul și parodontita
- Sănătatea cardiovasculară și cavitatea orală
- Stresul, somnul și bruxismul
- Microbiomul oral
- Alimentația și sănătatea dinților
- Saliva și respirația orală
- Implanturile și parodontita
- De ce cel mai scump implant nu garantează succesul
- Stomatologia modernă și prevenția
- Planul tău pentru următorii 20 de ani
- Întrebări frecvente
1. Cât ar trebui să reziste dinții naturali?
În condiții favorabile, obiectivul este ca dinții naturali să fie păstrați toată viața.
Dinții nu au o vârstă la care trebuie să cadă.
Smalțul dentar este un țesut foarte rezistent. Dar dintele nu funcționează singur.
El depinde de gingie, os, ligament parodontal, salivă, mușcătură și de întregul mediu biologic din cavitatea orală.
Poți avea un dinte fără carii care devine mobil pentru că osul din jurul lui a fost distrus de boala parodontală.
Acesta este motivul pentru care auzim uneori:
„Eu nu am avut carii. Pur și simplu au început să mi se miște dinții.”
Problema nu era neapărat în interiorul dintelui.
Era în țesuturile care îl susțineau.
Dinții nu se pierd pur și simplu din cauza vârstei
Riscul anumitor probleme crește odată cu vârsta pentru că acestea au avut mai mult timp să evolueze.
Dar pierderea dinților nu trebuie privită ca o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.
Cele mai multe probleme importante au cauze.
Carii.
Parodontită.
Fumat.
Igienă insuficientă.
Traumatisme.
Bruxism.
Unele boli generale.
Unele medicamente.
Controale prea rare.
De aceea, prevenția poate schimba mult evoluția danturii tale.
2. Inflamația, unul dintre factorii importanți pentru sănătatea orală
Inflamația este un mecanism normal de apărare al organismului.
Devine problematică atunci când persistă.
În cavitatea orală, acumularea biofilmului bacterian poate declanșa un răspuns inflamator la nivelul gingiilor.
La început poate apărea gingivita.
Gingiile devin roșii, sensibile și pot sângera.
În această etapă, situația poate fi reversibilă dacă eliminăm cauza și restabilim o igienă bună.
Dacă procesul evoluează către parodontită, lucrurile se schimbă.
Începe distrugerea structurilor care susțin dintele.
Osul se poate retrage.
Dinții pot deveni mobili.
În stadii avansate pot fi pierduți.
Problema este că acest proces poate evolua mult timp cu durere redusă sau chiar fără durere.
Sângerarea gingiilor este un semnal
Gingiile sănătoase nu ar trebui să sângereze frecvent.
Dacă observi sânge la periaj în mod repetat, nu considera automat că periuța este problema.
Poate exista inflamație.
Un consult și o evaluare parodontală pot identifica motivul.
Cu cât problema este descoperită mai devreme, cu atât avem mai multe posibilități de tratament conservator.
3. Gura face parte din organism
Stomatologia și medicina nu trebuie privite ca două lumi separate.
Cavitatea orală este conectată permanent cu restul organismului prin circulație, sistemul imunitar, metabolism și microbiom.
De aceea, sănătatea generală poate influența gingiile și vindecarea.
Iar inflamația orală poate contribui la încărcătura inflamatorie generală.
Această relație este importantă mai ales în cazul unor afecțiuni cronice.
4. Diabetul și parodontita
Relația dintre diabet și boala parodontală este una dintre cele mai bine studiate conexiuni dintre sănătatea orală și cea generală.
Un diabet insuficient controlat poate crește riscul și severitatea parodontitei.
Organismul răspunde diferit la infecție și inflamație.
Vindecarea poate fi mai lentă.
În același timp, inflamația parodontală poate îngreuna controlul metabolic.
Relația funcționează în ambele direcții.
Dacă ai diabet, sănătatea gingiilor merită urmărită atent.
Controlul glicemic, igiena orală și mentenanța parodontală trebuie privite ca elemente ale aceleiași strategii de sănătate.
5. Sănătatea cardiovasculară și cavitatea orală
Parodontita și bolile cardiovasculare au factori de risc comuni și mecanisme inflamatorii care se pot intersecta.
Asta nu înseamnă că o gingie care sângerează provoacă direct un infarct.
Relația este mai complexă.
Fumatul, diabetul, alimentația, obezitatea și inflamația cronică pot influența ambele probleme.
De aceea, sănătatea orală merită privită ca parte a sănătății generale, nu ca o problemă izolată a dinților.
6. Greutatea corporală și metabolismul
Țesutul adipos este metabolic activ.
În exces, acesta poate contribui la un mediu proinflamator.
Obezitatea apare frecvent împreună cu rezistența la insulină, diabetul de tip 2, hipertensiunea și apneea în somn.
Aceste probleme pot influența indirect și sănătatea orală.
Nu există o dietă miraculoasă pentru gingii.
Dar un organism metabolic mai sănătos creează condiții mai bune și pentru sănătatea orală.
7. Stresul îți poate afecta și dinții
Stresul cronic poate modifica multe comportamente.
Dormi mai puțin.
Mănânci diferit.
Poți fuma mai mult.
Poți neglija igiena.
Poți începe să încleștezi sau să scrâșnești dinții.
Bruxismul poate produce în timp:
• uzură dentară
• fisuri
• fracturi
• dureri musculare
• suprasolicitarea unor lucrări dentare
• probleme la nivelul articulației temporo mandibulare
Dacă te trezești dimineața cu maxilarul tensionat sau observi că dinții se uzează, problema merită evaluată.
8. Somnul contează
Somnul participă la reglarea sistemului imunitar, metabolismului și răspunsului inflamator.
Lipsa cronică de somn poate influența sănătatea generală și comportamentele care afectează dantura.
Există și o altă legătură importantă.
Respirația orală și unele tulburări de somn pot produce uscăciunea gurii.
Iar când saliva scade, pierdem o parte importantă din protecția naturală a dinților.
9. Microbiomul oral. Nu toate bacteriile sunt rele
În cavitatea orală trăiesc sute de specii de microorganisme.
Acest ecosistem formează microbiomul oral.
Scopul nu este să sterilizăm gura.
Nici nu am putea.
Important este echilibrul dintre microorganisme și organismul nostru.
Problemele apar când acest echilibru se modifică și anumite comunități bacteriene asociate bolii ajung să domine.
Acest fenomen se numește disbioză.
Disbioza poate participa la apariția cariilor și bolilor parodontale.
De aceea, stomatologia preventivă modernă nu înseamnă doar „omoară bacteriile”.
Înseamnă controlul biofilmului și menținerea unui mediu oral favorabil sănătății.
10. Saliva este unul dintre cele mai bune sisteme naturale de protecție
Saliva face mult mai mult decât să umezească gura.
Ajută la neutralizarea acizilor.
Participă la remineralizarea smalțului.
Spală mecanic suprafețele dentare.
Conține componente implicate în apărarea antimicrobiană.
Când fluxul salivar scade, riscul de carii poate crește.
Uscăciunea gurii poate apărea din cauza deshidratării, unor medicamente, unor afecțiuni generale, fumatului sau respirației orale.
Dacă te trezești frecvent cu gura foarte uscată sau simți nevoia permanentă să bei apă pentru a putea vorbi sau mânca, merită să investighezi cauza.
11. Alimentația influențează direct riscul de carie
Nu contează doar cât zahăr consumi.
Contează foarte mult cât de des îl consumi.
Bacteriile din placa dentară metabolizează carbohidrații fermentabili și produc acizi.
pH ul scade.
Începe demineralizarea smalțului.
Saliva are apoi nevoie de timp pentru a neutraliza mediul și pentru a favoriza remineralizarea.
Dacă bei sau mănânci ceva cu zahăr în mod repetat pe parcursul zilei, produci multe astfel de episoade.
Din acest motiv, un desert consumat după masă poate avea un impact diferit față de gustările dulci consumate puțin câte puțin toată ziua.
Ce merită să mănânci?
Nu există un aliment care îți salvează singur dinții.
O alimentație sănătoasă poate include:
• legume
• surse adecvate de proteine
• pește
• ouă
• lactate, dacă le tolerezi
• nuci
• semințe
• fructe
• alimente cât mai puțin procesate
Apa ar trebui să fie principala băutură pentru hidratare.
Băuturile cu zahăr, energizantele și sucurile acide merită consumate rar.
12. Vitamina D, vitamina C, calciul și ceilalți micronutrienți
Țesuturile orale au nevoie de o nutriție adecvată.
Vitamina C este importantă pentru sinteza normală a colagenului.
Vitamina D contribuie la sănătatea osoasă și la funcționarea sistemului imunitar.
Calciul și fosforul sunt componente importante ale structurilor mineralizate.
Magneziul participă la numeroase procese metabolice.
Vitamina K are roluri importante în organism, inclusiv în metabolismul osos.
Dar suplimentele nu trebuie transformate într-un tratament universal pentru problemele dentare.
Dacă există suspiciunea unei deficiențe, aceasta trebuie evaluată în contextul medical al pacientului.
13. Ce rol au probioticele orale?
Probioticele reprezintă un domeniu interesant de cercetare.
Există studii asupra anumitor tulpini bacteriene și a efectului lor asupra sănătății gingivale, halitozei sau microbiomului oral.
Rezultatele pentru unele utilizări sunt promițătoare, dar probioticele nu înlocuiesc tratamentul standard.
Nu înlocuiesc periajul.
Nu înlocuiesc curățarea interdentară.
Nu tratează singure parodontita.
Le putem privi ca pe o posibilă metodă complementară în anumite situații, nu ca pe o soluție miraculoasă.
14. Implantul dentar nu este indestructibil
Implantul nu face carie.
Dar osul și gingia din jurul lui se pot îmbolnăvi.
Inflamația superficială din jurul implantului se numește mucozită periimplantară.
Dacă procesul este asociat cu pierdere progresivă de os, discutăm despre periimplantită.
În forme avansate, aceasta poate pune în pericol implantul.
De aceea, succesul unui implant nu se termină în ziua în care primești coroana.
Atunci începe perioada de întreținere.
15. Dacă ai pierdut dinții din cauza parodontitei, implanturile nu șterg istoricul bolii
Să presupunem că ai pierdut mai mulți dinți din cauza parodontitei.
Dinții sunt extrași.
Primești implanturi.
Se realizează o lucrare fixă.
Ai din nou dinți.
Dar dacă factorii care au contribuit la boală rămân activi, riscul nu dispare automat.
Dacă continui să fumezi, nu cureți lucrarea, eviți mentenanța și inflamația rămâne necontrolată, pot apărea probleme și în jurul implanturilor.
Implantul înlocuiește dintele pierdut.
Nu înlocuiește schimbarea obiceiurilor.
16. Cât rezistă un implant?
Nu există o dată universală de expirare.
Implanturile pot funcționa foarte mult timp atunci când tratamentul este corect realizat și condițiile biologice rămân favorabile.
Longevitatea depinde de mai mulți factori:
• planificarea tratamentului
• poziția implantului
• os
• gingie
• igiena orală
• istoricul de parodontită
• fumat
• controlul diabetului
• bruxism
• designul lucrării
• controalele periodice
• mentenanța profesională
De aceea, întrebarea „Cât ține implantul?” ar trebui completată cu:
„Ce pot face eu ca implantul să reziste cât mai mult?”
17. Cel mai scump implant nu garantează cel mai bun rezultat
Calitatea sistemului implantar contează.
Precizia componentelor contează.
Experiența medicului contează.
Planificarea contează.
Materialele contează.
Dar prețul implantului nu elimină factorii biologici.
Poți avea un implant premium într un mediu cu inflamație, fumat, igienă slabă și diabet necontrolat.
Prețul implantului nu poate compensa complet aceste probleme.
Poți cumpăra un sistem implantar performant.
Nu poți cumpăra zece ani de igienă bună în avans.
Aceasta se construiește în fiecare zi.
18. Nici cea mai scumpă coroană nu poate compensa lipsa întreținerii
Același principiu se aplică restaurărilor.
Zirconiul, ceramica și materialele moderne ne oferă posibilități excelente.
Dar materialul trebuie ales în funcție de situația clinică.
Contează:
• poziția dintelui
• cantitatea de țesut rămas
• forțele masticatorii
• bruxismul
• estetica
• mușcătura
• situația gingivală
Nu există un material perfect pentru fiecare pacient.
Există materialul potrivit pentru cazul respectiv.
19. Stomatologia minim invazivă. Păstrează ceea ce poate fi păstrat
Implanturile sunt soluții foarte bune atunci când dinții nu mai pot fi salvați predictibil.
Dar un implant nu trebuie privit automat ca fiind mai bun decât un dinte natural sănătos sau tratabil.
Dacă putem păstra predictibil un dinte, merită analizată această posibilitate.
Dacă putem trata conservator, fără îndepărtarea inutilă a țesuturilor sănătoase, cu atât mai bine.
Principiul este simplu.
Păstrează cât mai mult din ceea ce organismul tău are deja.
20. Ce aduce tehnologia digitală?
Scannerul intraoral, tomografia computerizată, planificarea digitală și ghidurile chirurgicale pot crește cantitatea de informație disponibilă și precizia anumitor etape ale tratamentului.
În cazurile potrivite, putem planifica digital poziția implanturilor înainte de intervenție.
Putem analiza osul și raportul cu structurile anatomice.
Putem proiecta lucrările protetice digital.
Putem transfera anumite planificări cu ajutorul ghidurilor chirurgicale.
Dar tehnologia rămâne un instrument.
Diagnosticul și decizia medicală rămân esențiale.
21. Regenerarea osoasă și gingivală
După pierderea unui dinte, osul se remodelează.
Uneori volumul disponibil nu este suficient pentru poziționarea optimă a unui implant.
În funcție de situație, pot fi necesare proceduri precum:
• augmentarea osoasă
• regenerarea osoasă ghidată
• sinus lift
• grefele de țesut moale
Scopul este obținerea unor condiții anatomice și biologice cât mai favorabile.
Nu fiecare pacient are nevoie de aceste proceduri.
Indicația trebuie stabilită individual.
22. Tratamentul parodontitei nu se termină după igienizare
Parodontita necesită control pe termen lung.
Tratamentul poate include igienizare profesională, instrumentare subgingivală, controlul factorilor de risc și reevaluare.
În anumite cazuri pot fi necesare proceduri suplimentare.
Pot exista și terapii adjuvante, cum este terapia fotodinamică antimicrobiană în anumite protocoale.
Dar nicio tehnologie nu înlocuiește controlul mecanic al biofilmului și implicarea pacientului.
După tratamentul activ începe mentenanța.
Această etapă este esențială.
23. Ce înseamnă un tratament stomatologic reușit?
Pentru mine, succesul nu înseamnă doar că o coroană arată bine în ziua în care o montăm.
Nu înseamnă doar că implantul s a integrat.
Nu înseamnă doar că pacientul pleacă din cabinet cu dinți ficși.
Rezultatul trebuie privit în timp.
Peste cinci ani.
Peste zece ani.
Peste douăzeci de ani.
Aici responsabilitatea este împărțită.
Medicul trebuie să diagnosticheze corect.
Să planifice.
Să trateze.
Să folosească materiale și tehnologii potrivite.
Să monitorizeze rezultatul.
Dar există lucruri pe care medicul nu le poate face în locul tău.
Igiena de dimineață.
Igiena de seară.
Controalele.
Fumatul.
Alimentația.
Controlul diabetului.
Protejarea dinților dacă ai bruxism.
Aici începe responsabilitatea pacientului.
24. Planul tău pentru următorii 20 de ani
Nu ai nevoie de o rutină complicată.
Ai nevoie de una pe care o poți respecta.
Dimineața
Periază dinții aproximativ două minute.
Folosește o pastă de dinți potrivită nevoilor tale. Poți prefera o formulă care nu produce foarte multă spumă, dacă aceasta îți oferă un periaj mai confortabil.
Nu apăsa excesiv.
Curăță toate suprafețele.
Poți curăța și limba.
Dacă ai implanturi sau lucrări extinse, urmează protocolul recomandat pentru situația ta.
Seara
Periază din nou aproximativ două minute.
Curăță spațiile dintre dinți.
În funcție de anatomie și lucrările existente, poți avea nevoie de:
• ață dentară
• periuțe interdentare
• ață specială pentru punți
• duș bucal ca metodă suplimentară
Seara este momentul în care trebuie să îndepărtezi cât mai bine biofilmul acumulat în timpul zilei.
După mese
Nu trebuie să te speli pe dinți după fiecare aliment consumat.
Poți clăti gura cu apă.
Redu gustările repetate cu zahăr.
Lasă saliva să își facă treaba.
În fiecare zi
Hidratează te.
Mănâncă echilibrat.
Redu frecvența zahărului.
Nu ignora sângerarea gingiilor.
Nu fuma.
Ai grijă de somn.
Fă mișcare.
Controlează bolile generale.
Aceste lucruri susțin întregul organism, inclusiv sănătatea orală.
25. La cât timp mergi la dentist?
Nu există un interval perfect pentru toată lumea.
Pentru mulți pacienți, șase luni poate reprezenta un punct de plecare rezonabil.
Dar intervalul trebuie stabilit în funcție de risc.
Un pacient cu antecedente de parodontită poate avea nevoie de mentenanță la trei sau patru luni.
Un pacient cu risc redus poate avea nevoie de alt interval.
Dacă ai implanturi, diabet, parodontită sau lucrări complexe, planul trebuie personalizat.
26. Cât de des trebuie făcute radiografii?
Nu există regula că fiecare pacient trebuie să facă automat aceeași radiografie în fiecare an.
Investigațiile radiologice trebuie indicate în funcție de situația clinică.
Medicul poate lua în calcul:
• riscul de carii
• istoricul parodontal
• implanturile
• simptomele
• lucrările existente
• constatările clinice
Radiografia trebuie să răspundă unei întrebări medicale.
27. Dacă ai implanturi, urmărește aceste semnale
Implanturile necesită întreținere.
Programează un control dacă observi:
• sângerare în jurul implantului
• gingie umflată
• modificarea aspectului gingiei
• gust sau miros neplăcut persistent
• dificultăți la curățarea lucrării
• mobilitatea unei componente
• disconfort nou apărut
Nu aștepta durerea.
Problemele periimplantare pot evolua cu simptome reduse.
28. Dacă ai dinți ficși pe patru sau șase implanturi
O lucrare fixă nu elimină necesitatea igienei.
Zona de sub lucrare trebuie curățată zilnic.
Poți avea nevoie de periuțe interdentare, ață specială și duș bucal.
Designul lucrării contează mult.
O lucrare trebuie să îți permită să menții igiena.
La controale trebuie evaluate atât implanturile și țesuturile din jur, cât și componentele protetice.
29. Semnale pe care nu trebuie să le ignori
Programează un consult dacă observi:
• sângerare gingivală persistentă
• gingii umflate
• retracții progresive
• mobilitatea unui dinte
• puroi
• respirație neplăcută persistentă
• durere la masticație
• modificarea mușcăturii
• fracturarea unui dinte
• modificări în jurul unui implant
• o leziune orală care persistă
Nu încerca să stabilești singur cauza.
Același simptom poate avea explicații diferite.
30. Cel mai bun tratament poate fi cel de care nu ajungi să ai nevoie
Implanturile sunt extraordinare atunci când un dinte nu mai poate fi salvat.
Dar este mai bine să păstrezi un dinte natural sănătos.
O coroană poate salva un dinte compromis.
Dar este mai bine dacă dintele nu ajunge să aibă nevoie de ea.
O reabilitare completă poate reda funcția și confortul unui pacient care și a pierdut dantura.
Dar ideal este să prevenim momentul în care o astfel de reabilitare devine necesară.
Aceasta este esența prevenției.
Nu evităm stomatologia.
O folosim la momentul potrivit.
Dantura ta peste 20 de ani începe astăzi
Nu poți controla totul.
Genetica există.
Bolile există.
Accidentele există.
Dar poți influența mulți dintre factorii care determină sănătatea orală.
Poți controla igiena.
Poți reduce zahărul.
Poți renunța la fumat.
Poți veni la controale.
Poți trata parodontita.
Poți controla diabetul.
Poți proteja dinții dacă ai bruxism.
Poți interveni atunci când problema este încă mică.
Aceste decizii par nesemnificative dacă le privești într o singură zi.
Repetate timp de 10 sau 20 de ani, pot schimba evoluția danturii tale.
Cel mai bun tratament stomatologic nu este neapărat cel mai scump implant, cea mai scumpă fațetă sau cea mai sofisticată lucrare.
Un tratament bun trebuie să fie corect indicat, bine executat și întreținut.
Iar succesul pe termen lung apare atunci când tratamentul medical și responsabilitatea pacientului lucrează împreună.
Scopul meu ca medic nu este să îți înlocuiesc cât mai mulți dinți.
Este să păstrăm ceea ce este sănătos.
Să tratăm ceea ce poate fi tratat.
Să înlocuim predictibil ceea ce nu mai poate fi salvat.
Și să te ajut să creezi obiceiurile prin care rezultatul să reziste.
Întrebări frecvente
Cât rezistă dinții naturali?
Un dinte natural sănătos poate fi păstrat toată viața. Longevitatea lui depinde de carii, sănătatea parodontală, igienă, alimentație, fumat, boli generale, traumatisme și forțele la care este supus.
Este normal să îmi pierd dinții odată cu vârsta?
Nu. Riscul anumitor boli crește odată cu vârsta, dar pierderea dinților nu reprezintă o etapă normală și obligatorie a îmbătrânirii.
De ce îmi sângerează gingiile?
Cel mai frecvent, sângerarea repetată este asociată cu inflamația gingivală produsă de biofilmul bacterian. Pot exista și alte cauze. Dacă sângerarea persistă, este indicată o evaluare stomatologică.
Parodontita poate duce la pierderea dinților?
Da. Parodontita poate distruge osul și țesuturile care susțin dinții. Diagnosticarea și tratamentul precoce pot reduce riscul progresiei.
Diabetul afectează gingiile?
Da. Un diabet insuficient controlat poate crește riscul și severitatea parodontitei. Relația dintre diabet și inflamația parodontală este bidirecțională.
Implanturile dentare țin toată viața?
Nu poate fi garantată o durată exactă. Implanturile pot funcționa foarte mult timp, dar longevitatea depinde de sănătatea țesuturilor, igienă, fumat, boli generale, bruxism, planificare și mentenanță.
Implanturile pot face parodontită?
Implanturile nu dezvoltă parodontită în sensul bolii unui dinte natural, dar pot apărea mucozita periimplantară și periimplantita. Periimplantita poate produce pierdere osoasă în jurul implantului.
Care este cel mai bun implant dentar?
Nu există un singur implant ideal pentru fiecare pacient. Sistemul implantar contează, dar diagnosticul, planificarea, poziționarea, țesuturile, lucrarea protetică și întreținerea influențează rezultatul final.
Este suficient să mă spăl de două ori pe zi?
Periajul este esențial, dar suprafețele dintre dinți necesită frecvent curățare suplimentară cu ață dentară sau periuțe interdentare. Pacienții cu implanturi și lucrări protetice pot avea nevoie de un protocol individual.
Cât de des trebuie să fac detartraj?
Intervalul trebuie stabilit în funcție de riscul individual. Pentru unii pacienți poate fi potrivit un interval de aproximativ șase luni. Pacienții cu boală parodontală pot necesita mentenanță mai frecventă.
Ce este mai important, implantul folosit sau igiena?
Ambele contează, dar nici cel mai performant implant nu poate compensa complet ani de inflamație necontrolată, fumat și igienă insuficientă.
Pot să îmi păstrez dinții naturali toată viața?
În multe situații, da. Nu există însă o garanție. Prevenția, diagnosticul precoce, tratamentul corect și obiceiurile zilnice îți pot crește semnificativ șansele de a păstra dinții naturali cât mai mult timp.
Ai probleme cu gingiile, dinții sau implanturile?
Dacă observi sângerare gingivală, mobilitatea dinților, retracții gingivale, probleme în jurul implanturilor sau ai nevoie de o evaluare înaintea unei reabilitări dentare, primul pas este diagnosticul.
În cadrul consultației putem evalua starea dinților, gingiilor, osului, implanturilor și lucrărilor existente și putem stabili un plan adaptat situației tale.